Legenda si adevar la Buzau

 

O conservare a portului popular cat si o serie de mestesuguri, precum olaritul, rotaritul, moraritul si darstitul, s-au pastrat de generatii intregi in Comuna Manzalesti. Astfel denumirea de Manzalesti are o explicatie legendara, ce atesta una dintre preocuparile stravechi ale taranilor si anume tesutul la argea. Un loc asezat in padure unde soarele nu patrundea cu multa usurinta purta numele de “Groapa cu argele” ce atesta existenta industriei casnice mosnenesti. Femeile lucrau in acest loc pentru ca umbra deasa mentinea umezeala necesara pentru ca tesatura sa se bata mai bine si iarba era mai curata. Cu siguranta va intrebati ce era argeaua. Aceasta era o groapa realizata in pamant, in care incapea razboiul de tesut precum si femeia ce lucra la el. Aici se teseau panze din in si canepa. Pentru ca firele sa ramana moi si panza sa iasa batuta, femeile le manjeau cu “manzala”, o coca obtinuta prin fierberea taratei de grau cu nalba.
Aceasta preocupare a razboiului de tesut s-a transmis din neam in neam, pastrandu-se si astazi mai ales in satele Poiana Valcului, Valea Cotoarei si Ghizdita. Se spune ca au existat cam 15-20 de astfel de gropi adanci cam pana la genunchi, unde femeile isi asezau razboaiele, iar pentru a impiedica uscarea itelor se folosea o perie facuta din par de porc, ce era inmuiata in “manzala” si folosita la ungerea firelor.
Numele satului Tintesti are o origine certa, el provine de la intemeietorul satului, un tanar pe nume Tinta venit cu animalele sale de pe Valea Slanicului in cautarea locurilor de pascut, unde mai exista toponime identice si astazi Manzalesti-Dealul Tinta. In cele mai vechi timpuri oile aflate in transhumanta coborau pe dealuri de la Giurgiu la Furu, apoi de la Breazau, Bumbaru, Dealul Cocilor, Culmea Balaurului, Sapoca, Urlatori. Atunci cand apa raului Buzau ingheta, ciobanii cu oile treceau “podul de gheata” pentru a hrani animalele cu varza, apoi migrau in Campia Baraganului.
Pe dealul Grecilor se aflau doi ciobani Tinta si Bucur.Tinta a urcat cu oile prin golurile Bisocii la Vana Groasa, locul de unde izvoraste apa Ramnicului Sarat. Aceasta apa tasneste de sub un fag mare, cu o grosime de 70 cm, fiind locul unde Tinta si-a facut stana de oi, datorita apei reci necesare atat lui cat si animalelor. An de an a pasunat Muntele Furestilor ramas de la domnitorul Vlad Vintila Voievod ca si mosia Meledicului. Tinta ajunge sa stapaneasca fanetele din Chiscul Surlei, Badicul si Valeanu devenind vestit in zona. Acest lucru s-a intamplat deoarece intr-o iarna grea, cand zapada era pana aproape de varful copacilor, a fost nevoit sa taie varfurile stejarilor, fagilor pentru a hrani oile. Primavara ramanand doar cotoarele, oamenii din imprejurimi au dat numele locului Valea Cotoarelor de unde si numele satului actual din Manzalesti. Pentru a nu se mai repeta intamplarea, Tinta hotaraste sa coboare cu oile la campie intr-un loc necunoscut unde si-a facut o casa bogata si a avut parte de multe oi. Acest loc poarta in prezent numele de Tintesti.

 Nicoleta Marica

Regional