Deprecated: mysql_connect(): The mysql extension is deprecated and will be removed in the future: use mysqli or PDO instead in /home/dinbuzau/public_html/mysql_connect.php on line 7
Buzau Legenda Printesei Lera Din Valea Chiojdului

Legenda printesei Lera din Valea Chiojdului


A fost odata un imparat care traia pe Valea Chiojdului, in vremurile acelea linistite in care domneau armonia si linistea, mirosul imbietor de iasomie, crini imperiali, in combinatie cu regina noptii si superbi trandafiri. Gradini de vis, pajisti intinse si umbra deasa. Pe atunci toate vietuitoarele traiau in armonie si nu exista nimic care sa strice pacea aceasta de vis.
Imparatul acesta avea un suflet atat de bun incat era incapabil sa faca rau fie si unei insecte. El avea o fiica pe care o crescuse singur, deoarece imparateasca murise la nasterea fetei. Legenda spune ca tocmai daruirea cu care crescuse fata ii imbunase sufletul.
Printesa se numea Lera si era de o frumusete aparte. Cu bucle blonde si razlete, cu ochii ca albastrul cerului si un chip gingas, Lera era o fiinta blanda si neprihanita. Isi petrecea timpul in gradina cu prietenii ei, iepurasii, privighetoarele, caprioarele, veveritele si toate celelalte vietuitoare ale padurii. Acestea se zbenguiau toata ziua cu ea pe pajistile insorite in timp ce Lera se bucura de orice clipa. Preferatele ei erau mierea si zmeura, iar apa de izvor rece era cea care o ademenea intr-un loc de pe fundul unei valcele.
Intr-una din obisnuitele ei zbenguieli prin luminisuri, Lera s-a apropiat de obisnuitul parau. In fata ei aparu deodata un tanar frumos, care o lasa muta de uimire. Baiatul se numea Catun si locuia intr-un sat mai la vale. In ziua aceea Catun isi pierduse niste oite si pornise in cautarea lor. Cand vazu fata, aproape ca se bucura de pierderea animalelor pentru ca acum avea ocazia sa o cunoasca pe Lera.
Catun si printesa nu s-au mai despartit din acea zi. Se intalneau mereu in alt loc tocmai pentru a nu afla ceilalti despre relatia lor. Doar vietatile naturii erau martore la iubirea lor. Lera se temea ca imparatul nu va accepta ideea ca mult iubita lui fiica sa plece la casa ei si sa il paraseasca. Dar acesta nu era singurul lor lucru de ingrijorare!
In padure locuia un cioban rautacios care se razbuna pe toata lumea fara motiv. Aparea cand te asteptai mai putin, dadea foc cuiburilor de pasari, dadea foc pajistilor doar pentru a face rau. Cand aparea prin sat, oamenii il izgoneau pe Colânu, caci acesta ii era numele, lovindul cu pietre sau aruncand cu ciomege dupa el. Era recunoscut pentru rautatea nefireasca, dar oamenii se fereau de el. Lera insa a atras atentia lui Colânu si acesta s-a hotarat sa o pastreze pentru el chiar daca pentru aceasta trebuia sa scape definitiv de Catun. Colânu hotarî sa il otraveasca, dar stia ca acesta e mai puternic decat el si mai viclean, asa ca avea nevoie sa il pacaleasca. Gasi o metoda in final si cand Catun a vrut sa bea apa din izvor, acesta cazu ca secerat in bratele Lerei.
Fata a strigat dupa ajutor dar nu avea cine sa o auda. Catun nu s-a mai clintit, ci a ramas acolo rece pentru totdeauna. Oamenii au numit acel loc Cătun, in memoria baiatului. Exista de asemenea si o vatra de sat cu acelasi nume.
Lera s-a retras intr-un loc, pe o piatra, pentru a plange cu lacrimi amare. Colânu, care o pandea, a incercat sa o prinda, dar printesa a hotarat sa se arunce de pe stanca. Acel loc a devenit Piatra Lerei, iar paraul care s-a format din lacrimile siroinde ale fetei, poarta azi numele de Gârla Lerei.
Colânu a fost blestemat de Lera inainte ca aceasta sa se arunce de pe piatra. Ea a vrut ca singuratatea sa il manance si sa se transforme pe loc in piatra. Colânu a fost atins de acest blestem si a incremenit. Astazi exista Colânu, o stanca singuratica, ramasa in bataia vantului si bineinteles a ploilor.
Poate v-ati dori sa vedeti acele locuri. Piatra Lerei poate fi vazuta in zilele noastre  la marginea soselei dintre Cătina si Chiojdu. Inainte veti trece prin satul Lera. Se spune ca atunci cand Gârla Lerei se involbureaza, fata parca isi cheama iubitul. Daca stai linistit si asculti, ai putea chiar sa auzi: Că-tun, Că-tun!

Pentru cazare va stam la dispozitie la numarul de telefon: 0730 102 349

Regional